Institutul de Geologie şi Seismologie

Este bine cunoscut faptul, că dezvoltarea durabilă a unei ţări depinde de mulţi factori, inclusiv de capacitatea de combatere a fenomenelor naturale periculoase. Republica Moldova este o ţară cu un nivel înalt al pericolelor naturale. Unul din cele mai periculoase hazarduri naturale, căruia este supus teritoriul Republicii Moldova se consideră pericolul seismic. Pe anumite sectoare intensitatea seismică poate atinge valoarea de 9 grade (scara MSK–64), fapt, ce poate avea consecinţe grave pentru localităţile respective ale RM. Experienţa ultimelor cutremure puternice  (4 martie 1977, 30 august 1986) a demonstrat, că şi în condiţii relativ stabile, cutremurele puternice pot aduce daune considerabile activităţii economice şi sociale a Republicii Moldova. Ele produc distrugerea sau avarierea construcţiilor, în rândurile populaţiei apar victime. Numai daunele directe de la  cutremurul din  30 august 1986 au alcătuit circa 700 mln dolari SUA.

În acelaş timp se ştie, ca este mult mai eficient să mai puţin costisitor să investeşti în prevenirea dezastrelor, decât in lichidarea consecinţelor acestora. In acest context,  un an în urmă,  (martie 2012) în cadrul Programului Uniunii Europene de colaborare a ţărilor bazinului Mării Negre a derulat  proiectul internaţional " Sistem de siguranță seismică în Bazinul Mării Negre" (Black Sea Earthquake Safety Network -  ESNET). Ţările participante la realizarea proiectului sunt România, Bulgaria, Turcia şi Republica Moldova, iar obiectivul principal al acestuia este sporirea securităţii seismice a populaţiei şi infrastructurii în regiunea Marii Negre. Executantul proiectului din parte Republicii Moldova este Institutul de Geologie şi Seismologie al AŞM.

Pe parcursul anului 2012, in cadrul Proiectului ESNET au fost realizate mai multe activităţi. Astfel, au fost efectuate vizite de lucru în fiecare ţară-parteneră la proiect, in cadrul cărora s-a luat cunoştinţă de starea actuală privind politicile şi procedurile ce ţin de cercetarea,  prevenirea, monitorizarea şi intervenţia în caz de cutremur. A fost organizat un seminar regional cu participarea specialiştilor din cele 4 ţări participante;  realizată o conferinţă de presă dedicată proiectului. A fost precizat pericolul cutremurelor de pământ  şi evaluat potenţialul de dezastru seismic al Republicii Moldova.

Realizarea proiectului presupune  de asemenea crearea unei Reţele specializate, cu participarea diferitor  instituţii şi organizaţii, implicate în problematica securităţii seismice, care este definită ca o  platformă de colaborare de lungă durată, ce va contribui la  stabilirea unor contacte cît mai strânse între autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, institutele de cercetare si pentru caz de urgenţă din regiunea Marii Negre. In anul ce s-a scurs,  de către 24 de instituţii şi organizaţii din cele 4 ţări participante la proiect a  fost semnat Acordul de instituire a Reţelei în cauză,  elaborată structura si modalitatea de funcţionare a acesteia. Elementul principal al Reţelei  va fi un VEB-portal, deschiderea  oficială a căruia este prevăzută pentru luna aprilie a. 2013.

In cadrul proiectul a fost, de asemenea, elaborat un Raport de evaluare a situaţiei actuale privind protecţia la cutremure în Republica Moldova.  Conform constatărilor Raportului, În Republica Moldova s–au întreprins (şi se întreprind în continuare) multiple măsuri pentru  asigurarea securităţii seismice. Se efectuiază monitorizarea evenimentelor de o reţea de 5 staţii seismice, amplasate în Giurgiuleşti, Cahul, Leova Chişinău şi Soroca. Lucrările de proiectare şi construcţie  sunt efectuate în baza Normativelor antiseismice şi Hărţii generale a zonării seismice. Pentru anumite localităţi,  dens populate şi importante din punct de vedere economic au fost elaborate,  (ori sunt în curs de elaborare) hărţi de microzonare seismică. În acelaş timp,  in securitatea teritoriului există o mulţime de  probleme.

·  În R. Moldova pericolul seismic se prognozează, dar lucrări  de deminare a riscurilor, determinate de acest pericol, practic  nu se efectuiază. In particular, nu se practică careva lucrări de expertiză a  obiectelor de risc seismic  (clădiri, construcţii, dambe, mijloace de comunicaţii şi a.);

·  populaţia şi autorităţile locale sunt slab conştiente de pericolele şi riscurile, condiţionate de cutremurele de pământ;

·  pentru majoritatea oraşelor  Moldovei hărţi de microzonare seismică nu există,  autorităţile locale nu întreprind careva masuri în asigurarea securităţii seismice in teritoriile, de care sunt responsabile;

·  luarea de decizii, planificarea teritoriiilor se face deseori fără a ţine cont de  pericolele şi riscurile existente;

·  lipseşte abordarea complexă  privind atenuarea  consecinţelor  grave posibile, provocate de cutremure puternice.

Pentru a face faţă provocărilor, condiţionate de pericolul seismic este necesară elaborarea şi aplicarea unui spectru larg de mijloace ştiinţifice, politice, administrative.

La etapa actuală, în baza constatărilor din Raport,  -  a fost elaborat varianta de lucru a unui Plan de măsuri, privind sporirea  securităţii seismice în Republica Moldova.

Printre masurile mai urgente, stipulate în proiectul Planului de măsuri, menţionăm:

1. Dezvoltarea metodelor de monitorizare, avertizare şi cuantificare a pericolului şi riscului seismic;

2. Perfecţionarea cadrului regulatorii, ce asigura proiectarea şi construcţia seismorezistentă in teritoriul RM, armonizarea lui cu standardele europene;

3. Expertiză fondului construit existent, în scopul determinării gradului real de seismorezistenţă a acestuia, având ca obiective prioritare clădirile cu aglomerare masivă, scoli, grădiniţe, spitale, clădirile de importanţă vitală pentru oraş, cu un grad înalt de uzură fizică;

4. Elaborarea hărţilor  de microzonare seismică pentru  teritoriile municipiilor şi oraşelor mai populate si importante din punct de vedere economic;

5. Formarea  mecanismelor economice, ce ar asigura reducerea riscului seismic şi sporirea securităţii seismice a populaţiei (asigurarea contra calamităţilor naturale,  şi a.)

6. Perfecţionarea sistemului de pregătire şi perfecţionare continuă  a cadrelor, ce asigura  securitatea seismică a infrastructurii şi populaţiei în Republica Moldova.

Este evident, ca realizarea acestor măsuri va fi posibilă doar cu participarea tuturor  instituţiilor şi organizaţiilor din ţară, implicate în problematica securităţii seismice. După definitivarea partenerii din România, Bulgaria şi Turcia Planul de acţiuni ,  va fi transmis  tuturor organizaţilor din domeniu spre examinare, precizare. Astfel, proiectul tinde a asigura o reacţie mai bună a specialiştilor la cutremurele viitoare, cît şi o percepţie mai adecvată din partea populaţiei a pericolului, care îl reprezintă acest fenomen natural, pentru ca în final, impactul cutremurelor să poată fi remediat. Având în vedere importanţa majora a  pregătirii cadrelor şi educaţiei populaţiei in deminuarea riscului seismic, pe parcursul anului 2013,  de rând cu alte acţiuni,  participanţii la proiect planifică elaborarea unui manual special, în care vor fi aduse  detalii cu referire la pericolul şi riscul seismic, cât şi  realizarea a 4 filme  educaţionale.

Directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM,

coordonator de proiect                                                                      dr.hab. Vasile ALCAZ